Toamnă internă

Pe cerul din mine se-adună nori gri şi toamna începe în suflet să-mi crească, chemată de muguri, mai mult morţi decât vii, ce-au ofilit înainte să înflorească. Îmi plimb ochii goi prin mănunchiuri de foi scrise pe-ntuneric, cu tuş invizibil, în timp ce viaţa-mi dădea lecţii noi, despre cum să rescriu lacrimile lizibil. Aceşti ochi … Continuă lectura Toamnă internă

Progres invers

Cât de-ndelung e zarea întunecată, cât de amarnic de pustiu deşertul şi ce amorţită e inima în pieptul ce nu vrea să se frângă. Lacăt slinos şi greu încuie cuşca în care rămăşiţe sfinte plâng- şi lasă liber drumul eului nătâng să-şi facă voia. De-ar şti sufletul amorţit, fugar, ce-adâncă-i vina lui şi ce cumplit … Continuă lectura Progres invers

Frământare

M-am întrebat (nu de puține ori) de ce nu am scris mai mult pentru Tine și despre Tine. De ce am scris doar când m-a durut, sau doar atunci când câte un mănunchi de cuvinte îmi persista încăpățânat în cortex. De ce am scris doar când n-aveam somn, că nu-și putea face loc în peisaj … Continuă lectura Frământare

Tenebre

Am o colecţie de gânduri de îmblânzit. Le culeg dintre rânduri şi le aşez pe scânduri de cruce, la răstignit. Din ce origini sumbre sunt ele rupte? Şi cine le învie, când eu le cred înfrânte, ca să umple de umbre scânteile din suflet ce-abia mai pâlpâie. Aş vrea să le îngrop. de-ar fi o … Continuă lectura Tenebre

Apus

Tu ce faci când în tine apun doruri Şi nu ştii de să râzi, sau să regreți, Privind aton spectacolul de stoluri ...de-aripi de suflet, gânduri, rugi, lacrimi şi rânduri de poezii încă nescrise, Însă promise unui zbor mai măreț.   Te vei lăsa vrăjit de şoapta lunii? Ori teamă-ți e de noapte şi de … Continuă lectura Apus